Românii dețin locuințe în proporție mult peste media europeană
În 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință proprietate personală, a doua cea mai ridicată pondere din UE după Slovacia. Media europeană se situează la 68,5%. Această situație se menține și în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, unde 90,2% dintre români dețin locuința, comparativ cu 47,8% la nivel UE. Datele provin din analiza Finax pe baza statisticilor Eurostat. Ponderea proprietarilor a scăzut ușor de la 95,6% în 2023 la 93,2% în 2025. Doar 6,8% dintre români locuiesc cu chirie, față de 31,5% în UE.
Ce trebuie să știi
• 90,2% dintre persoanele cu venituri sub pragul de sărăcie dețin locuința proprie. • 20,1% din populație trăiește în gospodării cu trei sau mai mulți adulți plus copii, aproape toate în proprietăți personale. • Averea imobiliară nu se transformă rapid în numerar pentru cheltuieli neprevăzute. • Consolidarea datoriilor cu dobândă ridicată reduce presiunea pe buget. • Un fond de urgență de circa 25.000 lei reprezintă un prim obiectiv realist. • Contribuția automată de 10% din venit net ajută la completarea rezervei în 3-6 luni de cheltuieli.
De ce proprietatea nu rezolvă lipsa de lichidități
Capitalul blocat într-un imobil necesită timp și costuri pentru a fi accesat. Creșterea facturilor la energie sau reparațiile majore pot depăși bugetul lunar al gospodăriilor cu venituri reduse.
Exemple concrete din piața locală
O familie din Sibiu cu trei adulți și doi copii, proprietară a unui apartament de 70 mp, poate avea cheltuieli de întreținere de 800-1.200 lei lunar. O defecțiune la instalația termică adaugă rapid 3.000-5.000 lei neprevăzuți.
Reducerea datoriilor costisitoare înainte de economii
Cardurile de credit și creditele de consum cu dobânzi peste 20% consumă o parte importantă din venit. Refinanțarea sau consolidarea într-un credit ipotecar cu cost mai redus eliberează resurse. Analiza costului total (dobândă + comisioane) decide dacă refinanțarea merită. Prioritatea rămâne eliminarea datoriilor cu dobândă ridicată.
Construirea rezervei financiare pas cu pas
Primul obiectiv este un fond inițial de 25.000 lei, obținut inclusiv prin vânzarea obiectelor nefolosite. Următorul pas este transferul automat de 10% din venitul net imediat după încasare.
Active financiare lichide versus imobiliare
Tip activLichiditateRiscExemplu utilizare Cont de economiiimediatăscăzutcheltuieli neprevăzute ETF global2-3 zilemediuobiective pe 5+ ani Locuință proprie3-6 luniscăzut-mediustabilitate pe termen lung
Checklist practic pentru gospodării
• Calculează cheltuielile esențiale lunare și stabilește ținta de 3-6 luni rezervă. • Identifică datoriile cu dobândă peste 15% și planifică refinanțarea. • Activează transfer automat de 10% din salariu în contul de economii. • Revizuiește polițele de asigurare a locuinței și a bunurilor. • Analizează facturile recurente și elimină abonamentele nefolosite. • Investește lunar în ETF-uri globale după atingerea rezervei minime.
Cât de repede pot transforma apartamentul în numerar?
Vânzarea unui imobil durează în medie 3-6 luni în Sibiu și implică costuri de 2-4% din preț. Nu este soluție pentru urgențe imediate.
Este suficient fondul de urgență de 25.000 lei?
Reprezintă un prim pas; completarea până la 3-6 luni de cheltuieli oferă protecție reală împotriva pierderii veniturilor.
Trebuie să investesc și dacă am credit ipotecar?
Da, după reducerea datoriilor costisitoare. ETF-urile globale oferă diversificare și lichiditate superioară imobilului.
Cum afectează proprietatea riscul de sărăcie?
Reduce costul chiriei, dar întreținerea și reparațiile pot depăși veniturile reduse dacă nu există rezervă financiară.
Concluzie
Proprietatea ridicată din România oferă stabilitate, dar necesită completarea cu active lichide pentru a face față șocurilor. Contactează Smart Imobiliare Sibiu pentru evaluarea situației tale imobiliare și recomandări adaptate. Economica.net
Ai o întrebare despre o proprietate?
Discută cu echipa
